#romanianrevolution: revoluția de import, utopia postcreștină și antiasociativă

#romanianrevolution

Am urmărit cu mult interes pe internet toate aşa-zisele revoluţii Twitter începând cu revoluţia Twitter de la Chişinău de acum doi ani. Cum nu consider că ţara noastră merge pe un drum bun, m-am întrebat mereu când va începe şi la noi un astfel de protest potenţat de reţelele de socializare.

Duminică, 5 iunie 2011, am participat la Cluj-Napoca la unul dintre primele astfel de proteste, însă asemănarea cu protestele derulate sub hashtag-ul #spanishrevolution era mult prea frapantă pentru a putea considera că protestul este altceva decât un protest de import. Prezenţa câtorva spanioli printre protestatari şi a altor cetăţeni ai Uniunii Europene a fost un argument în plus în sprijinul acestei concluzii.

Ba mai mult, chiar şi protestul derulat în Spania este unul artificial ce se doreşte a fi grefat pe un corp social care, mai devreme sau mai târziu, îi va respinge ideile. Principalul argument în acest sens este faptul că protestul nu răspunde aşteptărilor celor cărora li se adresează: în ţări majoritar creştine, orice încercare de a repune pe baze etice contractul social este sortită eşecului în absenţa elementelor de morală creştină. Au înţeles-o până şi securiştii noştri în 1989 când au dat frâu liber tovarăşilor lor în sutană, a înţeles-o până şi Ion Iliescu care a pierdut alegerile prezidenţiale din 1996 din motive de creştinism.

Am avut utopii pseudo-creştine (nazism, fascism, legionarism), utopii anticreştine (comunism), ce ne mai lipsea era o utopie postcreştină care să încerce să elimine din spaţiul public ultimele elemente de morală creştină. Care este, la urma urmelor, diferenţa între comunism şi mişcările sociale care se produc în ultima vreme în Europa? Diferenţa este strict de vehemenţă a discursului şi violenţă a manifestărilor.

Orice revoluţie care să prindă natural în Europa nu poate să fie decât o revoluţie creştină care să refundamenteze relaţia dintre Stat şi cetăţeni pe bazele umanismului creştin, păstrând, în acelaşi timp, caracterul laic al Statului. Cine îşi imaginează că morala creştină şi-a epuizat resursele de transformare a societăţii, se înşeală amarnic, iar pericolul cel mai mare vine din ignorarea prezenţei creştine în acest spaţiu, ceea ce poate duce la revigorarea fundamentalismului creştin pernicios şi pierderea a mii de ani de evoluţie democratică.

Democraţia e şchioapă şi vedem acest lucru toţi cei care ştim de aerul din gogoşile electorale. Perfecţionarea democraţiei nu ar însemna perpetuarea prin improvizaţie a unui sistem social nefuncţional, ci reglajul fin al unei structuri funcţionale. Nu este un lucru uşor, pentru că presupune reaşezarea pe noi baze a mediului politic, însă democraţie fără forme de asociere (partidele politice, de exemplu), fără delegare şi fără reprezentativitate nu există.

Tocmai de aceea am fost puţin surprins de unul dintre mesajele afişate de protestatari care susţinea că poate exista democraţie şi în absenţa partidelor politice. Eliminarea partidelor politice din schema democratică nu poate avea decât rolul de a lăsa mână liberă structurilor nedemocratice de putere (masonerie, crimă organizată, multinaţionale, ş.a.m.d.). Într-un partid politic mai ai şanse să corectezi atitudinile nedemocratice. Ca să dau un mic exemplu, sunt persoane în PNŢCD care consideră că eu sunt cel mai mare scandalagiu, iar asta pentru că nu las pe nimeni să calce strâmb fără să ţip în gura mare nedreptatea. Cum prind pe unul fără bilet, cum trag semnalul de alarmă şi nu las trenul să se pună în mişcare până când nu este totul în regulă. Asta poţi să o faci într-un partid politic şi poţi avea câştig de cauză câtă vreme dreptatea este de partea ta: pui mâna pe furca legii, te urci pe butoi şi le explici oamenilor cum stau lucrurile şi care sunt efectele unui start nedemocratic şi ilegal în orice fel de drum; te vor asculta, vor înţelege mai greu, dar îţi vor da dreptate chiar şi după ani de zile.

Ar merita să vedeţi măcar câteva minute din filmuleţul de mai jos pentru a citi nemulţumirile protestatarilor şi a cunoaşte atmosfera protestului:

iunie 7th, 2011 de