Critica fundamentelor mediului politic

Mediul politic

Mediul politic românesc suferă de deficienţe congenitale care afectează percepţia consumatorilor de politică asupra politicii precum şi relaţia politicienilor cu publicul larg. Dintre lipsurile fundamentale, putem aminti: lipsa de reglementare, posibilitatea apariţiei monopolului politic şi a practicilor monopoliste, neprotejarea partidelor de celelalte partide, lipsa de protecţie a alegătorilor faţă de practicile incorecte şi mincinoase, neprotejarea intereselor societăţii şi inexistenţa unui cod deontologic al politicianului. Continuă lectura „Critica fundamentelor mediului politic”

Marius Oprea, dinții istoriei și rădăcinile lașității

Marius Oprea

L-am cunoscut personal pe Marius Oprea acum mai puţin de o lună, cu prilejul dezvelirii la Şomoşcheş (Arad) a unui monument în memoria ţăranilor ucişi de comunişti în 1949 pentru că s-au revoltat împotriva cotelor. Am avut timp suficient să vorbim despre activitatea lui în domeniul cercetării şi investigării crimelor comunismului, despre piedicile puse de administraţia publică locală şi centrală, despre succese şi insuccese în căutarea victimelor comunismului şi despre proiecte de viitor. Continuă lectura „Marius Oprea, dinții istoriei și rădăcinile lașității”

Sindicatele: greva ca exercițiu de geniu – libertate și control

Sindicate grevă

M-am întrebat, ani la rând, de ce nu au fost mişcări greviste serioase în România în tranziţia neîncheiată încă. Premizele au existat mereu, mai puţin în timpul mineriadelor din 1999 care au fost şi singurele mişcări mai „serioase” iniţiate, aparent, de sindicate. Nu mă raportez la mineriadele din 1999 ca şi formă de luptă sindicală, date fiind aspectele încă neelucidate definitiv ale coordonării mineriadelor în cauză de către structuri sau servicii secrete, cu colaborarea anumitor partide de opoziţie şi a anumitor politicieni aflaţi în coaliţia de guvernare. Nu terorismul politico-sindical este subiectul acestui articol, ci lupta sindicală propriu-zisă, desfăşurată în limitele legii, cu respectarea etapelor legale şi a formelor legale de protest. Continuă lectura „Sindicatele: greva ca exercițiu de geniu – libertate și control”

Metamorfozele dictaturii în România. De la lipsa de libertate la lipsa de solidaritate

Sindicate grevă

Stau încă şi mă întreb cum este posibil ca nişte studenţi care nu au cunoscut comunismul decât din povestirile părinţilor şi bunicilor lor, să ajungă să considere că se trăia mai bine în comunism decât astăzi. Nu cred că părinţii şi bunicii lor au transferat asupra lor nostalgii şi frustrări. Ba chiar pot constata că au cunoştinţă de toate atrocităţile comunismului. Ce îi poate determina să ajungă la această concluzie? Simplu. Resimt faptul că solidaritatea fără libertate este de preferat libertăţii fără solidaritate. Continuă lectura „Metamorfozele dictaturii în România. De la lipsa de libertate la lipsa de solidaritate”

Ion Diaconescu, noii temniceri și tribunalul poporului

Ion Diaconescu

Am citit în Ziua de Cluj, cu interes nedisimulat, ştirea privind daunele de 18 milioane de euro solicitate de Ion Diaconescu, Preşedinte de Onoare al PNŢCD, Statului Român pentru anii de suferinţe din timpul regimului comunist. Nu am vrut să scriu la momentul respectiv despre acest eveniment întrucât am considerat şi consider legitime pretenţiile lui Ion Diaconescu, iar afirmarea acestora drept o dovadă a intrării României într-o normalitate îndelung clamată. Continuă lectura „Ion Diaconescu, noii temniceri și tribunalul poporului”

Amintiri: Brașov, 15 noiembrie 1987

15 noiembrie 1987 Brașov

Era într-o duminică. Mă mutasem de curând în alt cartier şi încă nu prea aveam prieteni printre vecinii de bloc sau colegii de şcoală. Aşa se făcea că, de fiecare dată când aveam timp liber şi nu avea cine să mă supravegheze, mergeam în cartierul în care locuisem anterior sau prin centrul oraşului, unde mama mea lucra ca vânzătoare la un magazin pe Republicii, Tineretului, parcă… Continuă lectura „Amintiri: Brașov, 15 noiembrie 1987”